În hruba lui celestă, bătrânul ţese vise, / Împletituri de raze, istorii noi, promise...

Pari născută de soare, / Nu ai pic de pudoare, / Etalezi doar dogoare...

Ere se cern prin a timpului sită, / Universu-i zgârcit. El nu face risipă...

Făptură prelungă cu suflet hoinar, / Nu ştii ce-i odihna, nu ai vreun hotar...

În palmă eu strâng o lacrimă de stea. / Nu-i rubin, diamant, nici măcar peruzea...

Când universu-şi frânge mijlocul în tainice iubiri / Cu supernove prea aprinse în simţiri...

Eternităţi îmi picură-n cuvinte / Celebre şi uitate jurăminte, / Toate-s pe dos în legea firii...

Ademenit de astre fuge de vechi cutume, / Ar frânge universuri s-ajungă departe, în a sa lume...

În universuri sumbre de dor ard mândre stele, / Sori mulţi şi mari ar vrea să dănţuie cu ele...

Amurgu-mi se topeşte în culoare / De ale aurului flăcări năpădit...

Rostind o mantră-n glas şoptit / Războiul inimii mi-am adormit...