În primăvara anului 2014 am primit o invitaţie inedită. După ce am trimis prima mea nuvelă la Gazeta SF, Alex, redactor şef-adjunct la vremea aceea, mi-a propus să iau parte la un experiment literar. O idee genială de a forma o echipă pentru a scrie o nuvelă. Fiecare lună are un episod nou şi de fiecare dată alt autor îşi pune condeiul la treabă. Libertate maximă de creaţie într-un spaţiu virtual comun în care fiecare entitate imaginativă contribuie la dezvoltarea acţiunii şi creionarea personajelor.

Curând experimentul avea să ne prindă pe toţi în mrejele lui şi, dornici de aventură, am urmărit cu sufletul la gură fiecare episod.

Te invit şi pe tine la lectură! Pătrunde în alte lumi, lasă-te învăluit de intrigi şi secrete, participă la acţiune alături de personaje, simte fiorul aventurii.

Experimentul Republica iniţiat şi găzduit de Gazeta SF, împreună cu entuziaştii participanţi, te aşteaptă:

Daniel Boca – Republica I
Bogdan Lazăr – Republica II
Teodora Matei – Republica III
Cezar-Mihai Pârlog – Republica IV
Lucian Dragoş Bogdan – Republica V
Luminiţa Dobrea – Republica VI
Florin Purlucă – Republica VII
Alexandru Ioan Despina – Republica VIII
Cezarina Anghilac – Republica IX
George Sauciuc – Republica X
Mircea Nanu Muntean – Republica XI

Pentru a mai condimenta un pic gustul Experimentului literar Republica, vă aduc spre lectură două texte culese din cultura îmblânzitorilor de krakstari:

Balada ţesătoarei

În taină zămislită în vas de cristalită,
Cu gând sublim şi falnic, clipei ai fost sortită.
Fărâma de os nobil ce-ţi este temelie
Îţi dă puteri depline pe-a timpului magie.
Crescută-n negrul pântec al mândrului krakstar,
Cunoaşterea ţi-e mare, chiar fără de hotar.

Cătând zadarnic suflet la babe şi hermiţi
Ai păşit demn în lume fără părinţi iubiţi.
Din sumbra ta pruncie ştii că ai fost menită
Să fii, în văgăuna-ţi, a Timpului iubită.
Din fir lucios de stele să-i ţeşi veşmânt semeţ,
Întocmai ca o soaţă cu-n soţ prea îndrăzneţ.

Şi alintându-i unda, să-i afli tot secretul
Pe care, din turbare, să-l sfâşii cu stiletul.
Pătrunsă-apoi de vină, ibovnică zăludă,
Să-ndeşi noi începuturi în rana încă udă.
Istorii, intrigi, lupte urzeşti cu al tău fir,
C-un singur nod trimis-ai regi mari în cimitir.

Mărită ţesătoare, a Timpului mireasă,
Ce nu ştii nici odihnă, nici aşternut, nici casă,
Veghează cu-ndârjire temuta noastră cale
Şi bezna risipeşte întocmai ca un soare.

Cântec de leagăn pentru un pui de krakstar

Şezi blând, tu pui năvalnic
Cuprins de frenezie şi aprigul dor tainic.
Ce suflu-ţi umflă pieptul cu strigăt tunător?
Ce jale-ţi arde gândul? Zbucim năucitor…

Suflet pribeag şi osândit de soartă
Te-opreşte doar o clipă din zbaterea deşartă,
Lasă pe Galatheea să-ţi ţese-n blană stele,
Să-ţi ningă vise blânde pe-a aripilor piele,
Te scalde în lumina-i prea dulce, arămie,
Te-adoarmă-n cuib, cuminte. Miros de iasomie…

Şi Echo cea bălaie te strângă tandru-n braţe,
Iar amintirea sumbră să o destrame-n aţe.
În blana-ţi mătăsoasă s-adie al stepei vânt
Şi fiecare strigăt s-adoarmă în cuvânt.

Toarce-ţi caier de gânduri şi doru-ţi ostoieşte,
Alungă umbra neagră ce mintea-ţi otrăveşte.
Acum te domoleşte şi dormi adânc, tihnit,
Lasă în seama sorţii ce Timpul ţi-a sortit.
Tu dormi adânc, visează câmpii şi stânci înalte,
Pe-un cer senin, cu stele… tu zboară mai departe!

Sub bagheta magică a lui John Dobro, minunatul ilustrator-vrăjitor al Gazetei SF, Cronicile Îmblânzitorilor de krakstari de pe Samir au prins culoare şi formă. Mii de mulţumiri, John.