Copila avea un dar. Un dar unic. Unic în lumea ei. Vis sau blestem, nimeni nu putea spune. În vis, putea pătrunde adânc în ţesătura universului şi, uneori, chiar dincolo de ea.

Priveşti cu regret chipul schimonosit al bătrânului. Cât de idiot poţi să fii... De ce l-ai ales tocmai pe el, un biet slujitor în templu, adus de spate şi cu obrazul brăzdat de neîndurătoarea bătrâneţe. Nu ştie ce-i făţărnicia...